PRIMARIA COMUNEI DRAGUS

Judetul Brasov

PREZENTARE LOCALA

     1. ASEZARE GEOGRAFICA

     Localitatea Dragus este situata in depresiunea Fagarasului, la poalele Muntilor Fagaras, in partea de nord a acestora. Depresiunea Fagarasului, situata la bordura nordica a muntilor, se prezinta ca un amfiteatru imens, strabatut de la est spre vest de raul Olt, care are foarte multi afluenti porniti din Muntii Fagarasului.
     Dragusul este amplasat la 25 de km vest de municipiul Fagaras si la 8 km est de Or. Victoria, la 7 km de Manastirea Brancoveanu si la 4 km de raul Olt.Între culmea Fagarasului si Olt in jurul Dragusului se intalnesc pe rand urmatoarele localitati: la nord-est Sambata de Jos, si Voila, Sambata de Sus si Lisa, la sud-vest Vistea de Sus, la nord-vest Vistea de Jos si imediat peste Olt, Rucarul. Granitele naturale intre aceste comune nu au un caracter prea pronuntat: Dumbrava, inspre Sambata de Sus, iar inspre cele doua Visti, Valea hotarului, numita astfel, deoarece masoara limita unui sat fata de celalalt. Comuna Dragus este formata numai din localitatea Dragus, cu tot terenul agricol si forestier apartinator.
     Comunicarea cu restul regiunilor se face prin intermediul drumurilor comunale si intrajudetene, precum si nationale, Dragusul aflandu-se la 5km de DN1 / E68. Localitatea este strabatuta de soseaua 104A. Caile de acces spre comuna sunt : DN1 Brasov - Fagaras – Ucea – Victoria – Dragus (90 km) sau DN 73 A Brasov – Rasnov – Poiana Marului – Sinca – Recea – Lisa – Sambata de Sus – Dragus (86 km).
Relieful comunei este plan, cu inclinatie nordica, dinspre munti spre raul Olt. Este strabatut de mai multe paraie, dintre care cel mai mare este Draguselul. Toate izvorasc din munti sau de la poalele lor, strabat teritoriul comunei si se varsa in Olt.
     Clima este temperat continentala, cu veri racoroase si ierni aspre, cu precipitatii in tot cursul anului. Directia dominanta a vantului este in lungul raului Olt.
       
     Comuna Dragus are o suprafata totala de 4210 ha, din care 427 ha intravilan, 3783 ha extravilan.Satul Dragus are 2045 locuitori dintre care 2045 sunt romani. Acestia locuiesc in 420 de gospodarii.


     2. DATE ISTORICE

     Istoricul localitatii si al locuitorilor se pierde in negura timpurilor.
     Pana in secolul al XIV-lea, dragusenii erau cu totii oameni liberi, principala ocupatie fiind agricultura si pastoritul. In secolul al XVII-lea dovezile istorice arata ca Tara Oltului apartinea principilor de Transilvania.
     In aceasta perioada la Dragus este consemnata existenta mai multor familii de,”boieri” care s-au ridicat din randul taranilor prin obtinerea de diplome de credinta pentru serviciile aduse principilor de Transilvania. Ei erau boieri mai mult prin titlu, caci nu se deosebeau de ceilalti tarani: nu erau mai bogati, munceau la camp alaturi de satenii obisnuiti si nu detineau pozitii de autoritate.
     In 1765, sub domnia Mariei Tereza, au fost infiintate regimentele graniceresti, care aveau rolul de a apara granita de sud-est a Imperiului Habsburgic. Boierilor din Dragus si catorva iobagi li s-a conferit un nou statut, acela de soldat graniceresc, statut care le-a adus o serie de recompense din partea puterii, dar nu i-a scutit de obligatiile materiale fata de stapanire.
     La inceputul sec. al XX-lea s-a inregistrat un fenomen insemnat de migratie a dragusenilor spre Vechiul Regat si in America de Nord. Statisticile din 1910 consemneaza un numar de 87 persoane emigrate in America si 66 in Romania.
     In 1914 numarul emigratilor era de 113 in America de Nord si 72 in Romania.
     In 1938 Dragusul avea o populatie de 1449 de locuitori, concentrati in 329 de gospodarii. Ei au dezvoltat o agricultura de subexistenta.
     In 1962, printr-o declaratie a oficialitatilor, s-a anuntat infiintarea Gospodariei Agricole Colective, fapt care a dus la desfiintarea proprietatii private si infiintarea proprietatii socialiste.
In decembrie 1989, apoi in anul 1990, se petrece fenomenul invers, de retrocedare a proprietatilor.


      3. CADRUL SOCIO-CULTURAL

     a) Biserica                           
     La Dragus viata religioasa se prezinta intr-o forma desavarsita si conservatoare. Dupa spusele lui C. Stan locuitorii comunei au fost toti ortodocsi, avand o biserica de lemn la care slujeau 7 preoti pe rand. În arhiva bisericii ortodoxe se gasesc urmele a doua manastiri, ce au fost pe teritoriul comunei Dragus, existand pe la anul 1730-1740. Aceste manastiri au fost daramate de generalul Bukov, pe timpul lui Iosif al II-lea
     Manastirile acestea modeste saracacioase, mai mult schituri tineau locul bisericii satului, in care se indeplineau, prin calugari cu rang de preoti, toate nevoile religioase. Pe locul unei manastiri disparute credinciosii au ridicat una din cele doua biserici ortodoxe care a existat pana dupa primul razboi mondial.
Dragusenii si-au construit din cele mai vechi timpuri o biserica din lemn acoperita cu pasi de secara in locul numit „Balta Ienii”.
     Cei care s-au oprit in cercetarile lor asupra satului Dragus au observat un conservatorism accentuat, a carui explicatie gasita in respectul pentru obicei, prezent intr-o colectivitate traditionala. Conservatorismul a constituit de la inceput o piedica in calea convertirii dragusenilor la o alta religie. Prin 1789, aveau o biserica, iar in 1924, au trecut la ortodoxism.
     Pe la 1789, s-a construit in Dragus o biserica din lemn, care mai tarziu a ars, in locul ei fiind cladita alta atestata pana in 1928. Biserica actuala dateaza din 1896. Aceasta biserica, la fel ca si comuna Dragus , ce ocupa o pozitie mai ridicata decat celelalte comune, se impune prin marime ( considerata una din cele mai inalte biserici din Tara Fagarasului) si tematica ( hramul „Adormirea Maicii Domnului”).
Mai exista si o  bisericuta greco-catolica din 1910; serviciul religios la aceasta din urma se oficiaza doar din 1990.

     b) Satul care a nascut o biblioteca
     Cercetarea sociologica romaneasca isi are radacinile la Dragus.Comunitatea ascunde o unica aventura inceputa in vara lui 1929, cand la Dragus s-a desfasurat cea mai mare campanie monografica a Scolii Sociologice de la Bucuresti, intemeiata de Dimitrie Gusti.
Fondatorul scolii romanesti de sociologie a deplasat atunci o echipa impresionanta, formata din peste 80 de specialisti, care au ramas in sat doua luni. Campania de la Dragus e insemnata nu numai in istoria monografiilor rurale romanesti, ci si in cea mondiala, ca o "experienta de laborator" cu prilejul careia s-au elaborat tehnici de cercetare deosebite.
     De pe urma trecerii pe la Dragus a echipei lui Gusti au rezultat 12 carti referitoare la viata sociala a satului. Localitatea detine astfel recordul de a fi cel mai studiat sat din Romania tuturor timpurilor. Tot atunci s-au realizat aici fotografii, Margareta Sterian participa la aceasta campanie creand 30 de lucrari cu titlul  Copii din Dragus. Primul film documentar sociologic din lume, intitulat "Dragus - viata unui sat romanesc" ia nastere tot la Dragus. Pelicula a fost prezentata ulterior in tara, dar si la Paris. Astfel, Dragusul devenea cunoscut ca sat reprezentativ al Romaniei.
     La Dragus au loc mai multe campanii de cercetare: prima in 1929, a doua in 1932. Pe langa Dragus mai sunt studiate satele, precum localitatea Sadova ( Moldova). Scoala Generala Dragus a aplicat la PIR subproiectul "Traditie si modernitate - pe urmele lui Dimitrie Gusti", redactat de prof. Buta Alexandra - Dorina, care a fost si coordonator al subproiectului, in lunile iulie-august 2005, in runda a II-a de competitie. Acordul de Grant al subproiectului fiind semnat in 12.12.2005. Subproiectul a avut 6 activitati, fiecare activitate avand un resposabil. O activitate s-a desfasurat in parteneriat cu Sc. Gen. Sadova, care a fost unul dintre partenerii nostri din proiect alaturi de Primaria Dragus si parintii elevilor scolii noastre.
     In 1970 a fost realizat un al doilea film documentar, care surprindea destinele celor filmati in 1929 si formele noului ce se prevesteau in localitate. Dupa alti 40 de ani, in iarna lui 2006 o echipa de filmare a televiziunii publice a revenit la Dragus si a rezultat un al treilea film documentar, cu titlul "40*2", semnat de regizorul Titus Munteanu.


     4. ECONOMIE

 Nr. Ctr.  Denumire  Domeniul de activitate  Nr. Angajati
 1.  SC Delta SRL 
 Tamplarie  4
 2.  SC Sofon Wien SRL
 Pensiune  6
 3.  SC Gusutri SRL  Agricultura  25+50(sezonieri)
 4.   SC Power Plast SRL  Mase plastice  2
 5.  SC Marihus SRL 
 Comert  8
 6.  SC Greavu Com  Comert  2
 7.  Directia Regionala de Posta  Posta  2
 8.  SC Durlah Com  Comert  4
 9.  SC Getinicom SRL
 Brutarie  13
 10.  SC Arz Prod SRL  Comert  2
 11.   Coop Vistea
 Bufet  2
 12.   Pimaria Dragus
 Administrativ  9
 13.  SC Servicii Dragusana SRL  Prestari Servicii  13
 


     5.OCUPATII TRADITIONALE

     a) Cojocaritul
     Spiritul rezistent al satului se intruchipeaza in indaradnicia cu care mos Dumitru Sofonea continua sa isi coasa, in epoca plasticului, cojoacelele inflorate, cu tot mai putina cautare.
     Cojocaritul s-a pastrat in Dragus datorita locului insemnat al pieptarelor in portul local. Activitatea cojocarilor (renumita in tara si peste hotare este familia lui Dumitru Sofonea) se defineste prin preluarea creatoare a traditiei, alternanta dintre motivele geometrice, florale si supfrafetele albe reliefand piesa in ansamblul ei. Efectele cromatice provin dintr-o stricta succesiune: „punem intai negru, apoi cafeniu, rosu, vanat, visiniu, roz si verde. Facem ca fiecare cheptar sa aiba ceva al lui, dar in toate pastram motivele de Dragus: onuri, ochi, creste, bradut, trandahiri” (Dumitru Sofonea, zis Trasuc, vestitul cojocar, fiul batranului cojocar Dumitru Sofonea, Trasu Gartinii).
     Cu Arghezi, care ii admira maiestria primitiva, s-a imprietenit, l-a vizitat acasa, in Bucuresti, si l-a primit si el in Dragus. A cusut si pentru Indira Gandhi, pentru ambasadori de toate natiile, pentru George Bush, pentru savanti, chiar si pentru Elena Ceausescu, si fiecaruia a incercat sa-i spuna ceva, in felul lui. Si Dragusul mai vorbeste, prin cojoacelele iesite din miinile mesterului, in case si muzee de pe toate continentele, in carti de etnografie, in scrisori, in fotografii. Înzestrat fiind cu o deosebita iscusinta si vioiciune a spiritului, creatiile sale se caracterizeaza prin originalitatea campilor ornamentali si frumusetea cusaturii. Filonul stravechi al acestui mestesug se face simtit in toate etapele realizarii pieselor: argasit, "carnuit", "ghipsuit", croit, "inflorat".
     Utilizand instrumente simple, Dumitru Sofonea lucreaza "cheptare infundate", "cheptarute", cojoace fara guler, cojoace "ciobanesti" si piese mai noi, precum "cheptarele crepate" si "bonditele", toate sub acelasi semn al unei estetici desavarsite.
     Creatiile cojocarului, prin originalitatea lor, prin echilibrul si armonia motivelor si culorilor, au imbogatit patrimoniul artei noastre populare. Dragusul mai vorbeste, prin cojoacelele iesite din mainile mesterului, in case si muzee de pe toate continentele, in carti de etnografie, in scrisori, in fotografii, ce par astazi un liant intre trecut-prezent-viitor.

     b) Tesutul
     O alta indeletinicire specifica acestei comune se regaseste in tesaturi, covoare, stergare, costume populare, palaria cu ciucur, ciorapii „in vargute”, ce sunt obiecte de „fala” mai ales pentru dragusence, femei aprige la minte si iscoditoare. Un alt element ce demonstreaza unicitatea Dagusului este portul popular, ce in intregime se tese in razboi de catre femei. Acesta este compus din : palarie cu cicur, ie, bete, surtul cu fodori, ciorapi in vargute, opinci; iar barbatii au: caciula de oaie, camase cu nasturi, cioareci/ pantaloni, serpar, opici/ghete. Iarna se mai poarta recalul/sarica, iar cheptarul este nelipsit din costumul dragusanului.


     6.OBICEIURI POPULARE SPECIFICE ETAPELOR EXISTENTIALE

     a) Nasterea
     Draguseanul, la fel ca orice muritor trece prin ciclul vietii fiind pe rand nou-nascut, casatorit si apoi defunct. Obiceiurile din ciclul vietii, cele referitoare la nastere, nunta, inmormantare sunt cele mai importante prin unicitatea lor. Desi sunt legate de viata individului, acestea au caracter colectiv, la ele participand membrii familiei, rudele, vecinii, prietenii.
     Nasterea unui copil, urmata de botez si cumatrie este un eveniment important in viata tinerei familii. De la nastere si pana la botez, chiar si dupa botez au loc practici magice care erau exercitate de moasa, care urmaresc indepartarea raului de noul-nascut si crearea cadrului pentru o viata buna a viitorului copilului. I se lega la mana un fir de lana rosie care-l ferea de deochi. În prima scalda sau in cea de la botez, purificare prin apa, i se punea busuioc, ban de argint, flori, pentru a fi sanatos, iubit de cei din jur, cu noroc.
     Pentru a primi taina botezului, copilul trebuie sa aiba unul sau mai multi nasi care sunt alesi de catre parinti. Acestia vin la cumatrie cu daruri, in special imbracaminte, pentru finul lor.
     Chiar daca obiceiurile integrate ciclului vietii sut foarte bine pastrate la sat, ceremonialul  nasterii nu s-a concretizat foarte bine la Dragus o practica mai aparte fiind sarbatorirea botezului. Se fac invitatii ca la nunta, parintii copilului intampina pe nasi, pe meseni cu mancare si bautura, acestia dau bani si cadouri pentru nou-nascut.

     b) Nunta
     Aceasta este al doilea eveniment major din viata omului, alaturi de nastere si inmormantare. Se poate spune ca este evenimentul care da sens existentei umane in lumea satului romanesc si este singurul eveniment constentizat de persoana in cauza.
In mediul taranesc casatoria reprezinta evenimentul la care asista toata obstea, confirmandu-ne inca o data ca satul reprezenta vatra natala a fiecarui taran.
     La Dragus a organiza o nunta este o adevarata arta din care se desprinde inginuozitatea, perspicacitatea, talentul de a juca un rol  (mire, nanas-nas, mireasa, nuna sau nanase-nase).
     Nunta este o ocazie prin care se pune in valoare: priceperea, harnicia si originalitatea familiilor implicate in acest eveniment.
     Pregatirile pentru nunta incep inca de cand copilul se naste deoarece zestrea obligatorie cuprindea piese ce vecuiau in timp: tol de pio,  tol de paritar, covor de culme, portul popular .
     Nunta la Dragus se croia numai in dulce si cunoste urmatoarele etape: manatu’ vorbei (o persoana de incredere a socrilor mari este desemnata spre a duce propunerea socrilor mici de asi casatori fata cu ficiorul respectitiv), intelesul, croitul hainelor, impodobitu’ caselor (a mirelui, a miresei si a nanasilor), adunatu’ plocoanelor (participantii la nunta aduceau plocon fie la casa mirelui , fie la casa miresei sau la ambele familii daca se intampla sa fie ruda si cu mirele si cu  mireasa: o varza, oua, slanina si o gaina, pus in traistute, tesute in razboi cu diferite simboluri, colorate acoperite cu carpe ce aveau capetele inflorate), la vastra („ficiorii” se adunau  la mire dupa lasatul intunericului si chemau cateva fete si insotiti de muzicanti(clanarist si tobosar) mergeau chiuind (tipand) pe ulitele satului pana la casa miresei. Punerea vastrei se facea sambata seara la casa miresei si avea o semnificatie deosebita despartire noua legatura pe care omul o face prin cununie), la oale, pregatitul si zestrea miresei, lada miresei (continea: valurile de panza de bumbac,valurile de panza de mestecata, valurile depanza de groasa, doua fete de masa din material de mestecata, doua fete de perina cu capete inflorate, doua carpe de merinde, cateva carpe bune pentru gatit casa, pentru a acoperi copilul nou nascut pe ochi), doua „stergare”, toale, haine de purtare , aranjatul mirelui, gatitu’ miresii, la mire acasa, spectacolul nuntii, ospatul (sositi de la  cununie, mirii si nanasii ocoleau de trei ori masa cu bunatati, apoi gustau cu o singura lingura, din acelasi blid, acesta fiind semn al unirii si al credintei), stransul darurilor, gaina, jocul soacrelor, despodobitul sau "usurarea".

     c) Inmomantarea
     Moartea,  un alt eveniment ce nu poate fi evitat de pe axa temporala. La Dragus s-a conservat foarte bine acest obicei.
     Un element important in realizarea ritualului de inmormantare este  bocirea sau cantarea dupa mort , ce incepe indata dupa deces, continua la asezarea defunctului in cosciug, la sosirea preotului, la scoaterea sicriului in curte, in drum spre cimitir si la inhumare. Dupa inmormantare, bocetul pastreaza valoarea de manifestare spontana si intima in cadrul actului ritualic. Localnicii cred ca mortii pot fi nemultumiti de ceva si se pot razbuna si de obicei trimit si semne de nemultumire celor ramasi in viata. Unul dintre semne este considerata moartea unui animal din ograda, ceea ce inseamna ca mortul cere pomana.
     In credinta localnicilor, mortul se poate transforma in strigoi de foc, de ploaie, de bucate. In cazul strigoiului de foc, dupa ingroparea acestuia au loc incendii, in cazul celui de ploaie, au loc furtuni iar ploile pot dura zile intregi.
     Daca dupa moartea unei persoane au loc astfel de fenomene, dragusenii ii banuiesc pe acesta ca s-ar fi transformat in strigoi si se duc noaptea la mormantul acestuia, il dezgroapa si il intorc cu fata in jos. Strigoii insa nu sunt numai suflete ale mortilor ci pot fi si oameni inca in viata Cele mai intalnite sunt strigoaiele de lapte. Se spune ca in luna in care sunt nascute, in ziua cand e luna noua, iar vecina are o drugana care da lapte, femeia strigoi merge si ii strica laptele sau il fura si lasa drugana stearpa. Se crede ca strigoii sunt un soi de oameni care se trag din neam in neam, iar laptele il pot „fura” cu sau fara stiinta lor. Strigoaiele pot fura laptele altor vite pentru ale lor prin descantece, prin nuiele vrajite tot de ele cu care ating animalele cand se intorc de la camp, sau pur si simplu prin intreruperea femeii care mulge drugana cu o rugaminte ca intre vecini sau cu orice intrebare.
     Pentru a-si salva druganele dragusenii cheama preotul sa le dezlege, de sarbatori fac tot felul de rituri pentru indepartarea strigoaielor, iar in fiecare grajd din Dragus se poate observa pe peretele dinspre est al grajdului o icoana care protejeaza animalele. De asemenea in grajd se mai pun o legatura de usturoi la grinda ca nevastiuca, sarpele sau dihorul sa nu muste vitele.
     Dragusenii au traditii e care le mai respecta inca de Sarbatori, poate in unele nu mai cred, insa le practica pentru a nu le pierde pe drum.
Se boceste opt dimineti la rand, la mersul cu straja, obicei foarte vechi, ca urmare a credintei in strigoi(reintoarcerile fiind in afara firii) si a respectului fata de fiinta disparuta, fata de mormantul ei.
Sporadic, bocetul poate fi auzit in sambata Floriilor, in joia Pastelui sau cand se insoteste la groapa un alt mort din sat.


     7.CONDITIILE NATURALE SI BOGATIA CULTURAL-ISTORICA A ZONEI

     a)Atractii Naturale
     Atractiile naturale ale zonei pot fi considerate chiar si peisajele minunate ce infrumuseteaza regiunea , schimbandu-se de la rasaritul soarelui pana la apusul acestuia, ce te fac sa crezi ca ai ajuns in saptiul definit de Mircea Eliade prin "illo tempore". Pe langa peisaje exista insa si urmatoarele atractii:

  • Dumbrava Dragusului
     Este situata la 2 km de la iesirea nord-estica a satului.
     Fost parc de vanatoare al Baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei, Dumbrava este o padure de stejari seculari avand in centru o poiana, numita La Foisor. Din aceasta poiana pornesc precum roza vanturilor, 12 alei radiale.
     Dumbrava si herghelia de cai lipitani din apropiere erau locurile vizitate de imparateasa Maria Tereza in compania protejatului ei, baronul Samuel von Brukenthal.
     Dumbrava este foarte bine cunoscuta tineretului dragusan, deoarece este locul unde, traditional se fac "excursiile cu clasa" pentru copiii din ciclul primar, iar cei din ciclul gimnazial culeg  primavara devreme, ghiocei si nuscele (branduse).
 
  • Lacul , golul alpin si cascada Balea
     Cu o suprafata de 120 ha, rezervatia ocroteste peisajul glaciar, lacul, stancariile, cascada, flora si fauna specific alpina. Relieful rezervatiei este accidentat, cea mai mare parte din suprafata sa fiind alcatuita din pante abrupte, orientate nord-sud.
     In primele zile ale lui iulie, o data cu deschiderea drumului national Transfagarasan, incep aici "Serbarile estivale ale zapezii"; desfasurate pe parcursul a doua zile, manifestarea cuprinde inedite probe sportive, demonstratii ale Salvamontului si concerte sustinute in aer liber.
     Mai nou a fost construite si Hotelul de si biserica de Gheata care se bucura de un imens succes in privinta turistilor, fiind un lucru inedit pe care multi vor sa-l experimenteze.


     b) Atractii Antropice
     Tara Fagarasului, zona turistica cu zestre naturala, culturala si istorica de interes international, cu valori unice ale comunitatilor satesti, poate oferi vacante de neuitat.

  • Muzeul etnografic al Dragusului
     Acesta este situat intr-o clasa a Scolii Generale. Aici pot fi admirate: lada de zestre, mese, scaune, obiecte de uz din gospodarie, straie, paretare, urzitoare, sucala, vartelnita, covata, ciur, ceaun, vanturaroare, putinei, port popular (pieptare, ii, surturi, bete, pieptarita, palarie cu ciucur, recal, opinci cu nojite, camasa, cioareci si cojoc), icoane, tesla, barda, talangi de oi si bivoli, tablita de scris, toc cu penita, calimara, cumpana, razboi de tesut cu ite, spata, heihela, teighi, iepe si bagle.

  • Mesterii populari din Dragus
     Dumitru si Valeria Sofonea sunt sot si sotie, draguseni si fac cele mai vestite pieptare si cojoace din lume. Pe unul din ele l-a purtat regele Mihai in copilarie. Sunt singurii care mai cos dupa modelul stravechi cheptare, cheptarite si cojoace de blana ducand azi mai departe traditia si prin proiectul Scoala de Vara.

  • Manastirea Brancoveanu
     Cladita pe Valea raului Sambata, rasarind alba de sub coasa Fagarasilor, flancata de lacuri cu pastravi, Manastirea Brancoveanu este un loc valoros de excursii, ca intreaga Vale a Sambetei careia i-a dat nastere.
     Scoala de zugravi, intemeiata de Brancoveanu la Sambata a impamantenit aici stilul brancovenesc, mai intai in picturile murale la bisericile din aceasta parte a tarii, iar apoi in pictura pe sticla, al carei leagan de formare a fost Tara Fagarasului. Astazi, atelierul de pictura pe sticla in care se lucreaza intr-o maniera noua picturi traditionale pe sticla si creatii noi, este cea mai importanta scoala de pictura din tara, scoala condusa de Parintele Arhidiacon Calinic Morar.
In cadrul manastirii exista un izvor cu ape binefacatoare. In zona, se sarbatoresc hramurile Manastirii Sambata "Vinerea Izvorului Tamaduirii" si Adormirea Maicii Domnului.
     Istoria zbuciumata a Manastirii Sambata incepe si ea tot cu legenda unui izvor, tamaduitor, gasit acum 500 de ani intr-o poiana. De cum l-au gasit au si inceput vindecarile miraculoase , asa ca l-au numit "Izvorul Tamaduitor".
     Abia dupa 100 de ani mai tarziu, uimit de puterile apei, Constantin Brancoveanu a ridicat aici, in 1696, o splendida bisericuta in piatra si o manastire. Dupa moartea ctitorului sau, manastirea a mai scapat o vreme, dar tunurile imperiale aveau sa o spulbere in 1785, lasand-o prada vitregiilor naturii timp de 150 de ani. Si doar credinciosii din satele vecine, cu preotii lor in frunte, aveau sa mai vina in continuare, cu incapatanare, la ruinele ei, an de an, de Izvorul Tamaduirii, sa se roage.

  • Complexul Sambata
     Complexul turistic Sambata de Sus este situat la 27 kilometrii de Fagaras, in apropierea Manastirii Brancoveanu. Acesta detine cateva locuri de cazare si masa, iar la 1-1/2 ore de mers pe jos se afla Cabana Sambata punct de popas al turistilor care au in itinerariu Muntii Fagaras.
In cadrul complexului exista si o pastravarie de la care turistii pot cumpara pestii vii, sau chiar sa-i prinda ei insasi pe cei doriti.
     In cadrul complexului se afla Manastirea Brancoveanu, Gospodaria Manastirii, iar langa Manastire se afla Masa Tacerii, reprezentand o masa rotunda construita dint-o buturuga si 12 scaune mici cioplite din buturugi mai mici.

  • Herghelia de la Sambata
     Situata in Sambata de Jos, este cea mai mare herghelie de cai lipitani din tara si una dintre cele mai importante din Europa. Herghelia are peste 300 de cai . In decursul timpului de la aceasta herghelie s-au livrat multi armasari albi pentru Scoala de Echitatie Spaniola de la Viena. 
     Aici turistii pot vedea demonstratii de calarie, dresaj si chiar un calaret care danseaza pe cal , pe muzica spaniola. De asemenea turistii pot face echitatie si plimbari cu trasura.

  • „La Valtori”
     Situata in apropiere de Fagaras, spre munti, localitatea Lisa (satul unde s-a nascut scriitorul Octavian Paler) este atestata documentar in secolul al XIV-lea. Etimologia asezarii deriva de la ingraditura de maracini sau de nuiele numita "leasa", cu care localnicii stavileau cursul apelor pentru a-l dirija spre fanete sau alte culturi.
     Acest sit de tehnica populara este reprezentativ pentru spectrul ocupational din zona si este format in principal din: darac si razboi de tesut, doua viitori, cos de ingrosat si cos de tras (pentru finisarea si flausarea straielor), piua si gratare pentru uscare. Vizitatorii au posibilitatea de a observa diversele procese si procedee de prelucrare a straielor (piese textile cu gabarit mare, atat ca suprafata cat si ca greutate, avand rol utilitar si decorativ in gospodarie).

  • Strandul cu apa incalzita din orasul Victoria
     Un alt punct de atractie pentru turisti atat romani cat si straini este Strandul Viromet Victoria. In weekenduri acesta devine neincapator, deoarece reprezinta principala metoda de recreere atat pentru localnici cat si pentru oamenii din orasele invecinate (Brasov, Fagaras, Sibiu).
     Strandul este dotat cu doua bazine (unul pentru adulti care masoara intr-un capat 1.70m, iar in celalalt capat 2m si unul pentru copii de 1.2m), terenuri de volei , basket, tenis de camp, terase si sauna. In cadrul strandului exista si o zona special amenajata pentru camping. Exista locuri pentru corturi, bai curate dotate cu dusuri cu apa calda si locuri amenajate pentru focuri.

  • Cetatea Fagarasului
     Situata chiar in centrul orasului, batrana cetate medievala isi revarsa asupra acestuia toata vraja sa.
     Traditia spune ca pe locul cetatii s-ar fi aflat o alta fortificatie, mai veche cu peste un mileniu, probabil un castru roman, dovada stand un tezaur monetar daco-roman, dar si inscriptiile misterioase de pe unele pietre din constructia edificiului care tradeaza apartenenta acestora la o alta constructie initiala.
     De-a lungul existentei sale, cetatea a trecut prin mai multe stapaniri. A apartinut, pe rand, domnitorilor romani (Vlaicu Voda, Mircea cel Batran), apoi principilor ardeleni si, in cele din urma, habsburgilor.
     Cu siguranta, cel mai important vizitator al Cetatii Fagarasului a fost Mihai Viteazul. El se va retrage aici dupa infrangerea de la Miraslau si tot aici iti va adaposti familia pana in 1601. Tot la Fagaras va tine scaun de judecata, va reface biserici si va da hrisoave scrise in limba romana. Sotia lui Mihai Viteazul, Doamna Stanca, a locuit in Cetatea Fagarasului in timp ce Mihai Viteazul desavarsea unirea celor trei tari romane.

  • Muzeul "Badea Cartan"
     Amplasat in zona centrala a satului Oprea Cartisoara , ansamblul muzeal este structurat de doua componente principale: vechiul conac Teleki si casa batraneasca, azi casa memoriala, in care se presupune ca a copilarit Badea Cartan. Muzeul a fost deschis in 1968, iar colectiile sale sunt deosebit de valoroase.
     Personalitate marcanta a timpului sau, Gheorghe Badea Cartan (1849-1911), taran-carturar si patriot roman, trecand prin Vama Cucului si umbland pe carari numai de el stiute a adus in desaga de pe umar carti si publicatii romanesti cu scopul de a-i lumina pe romanii ardeleni. A mers 63 de zile pe jos pana la Roma si a dormit la poalele Columnei lui Traian. A doua zi vazandu-l un ziarist italian imbracat in cojoc, cioareci si opinci a scris ca "un dac a coborat de pe columna".

  • Baile Persani
     O statiune balneoclimaterica sezoniera de interes local sunt Baile Persani. Strandul cu ape minerale clorurate, bicarbonate, sodice, calcice si namolul sapropelic pot fi exploatate din plin in timpul verii. Baile Persani ofera conditii naturale de tratament si odihna, dispunand de izvoare iodate, bromurate si sodice. Statiunea dispune de un pavilion pentru tratament la cada, de un bazin in aer liber si de un restaurant; sunt create posibilitati pentru practicarea sportului.

  • Manastirea Bucium
     Situata la aproximativ 17 km de Fagaras, manastirea a fost reconstruita in 1990 de catre credinciosii din satele Sercaita, Bucium si altele din imprejurimi. A fost  ridicata pe vechile ruini ale manastirii citata documentar in 1737 si arsa in 1761 - impreuna cu calugarii care au refuzat sa o paraseasca - de catre oamenii generalului Buccow. Manastirea a fost sfintita cu hramul "Schimbarea la fata".

  • Manastirea din stanca de la Sinca Noua
     Sinca are o istorie cu totul deosebita. În preajma anului 1700, in perimetrul acestei comune au existat cinci manastiri, cand in toata comunitatea vietuiau abia cateva sute de suflete. Cele cinci manastiri crestin-ortodoxe - patru din lemn si una sapata in stanca - sunt, se pare, expresia unui curent spiritual care a cuprins acest spatiu in urma cu trei secole.

  • Manastirea Dejani
     Atestata documentar inainte de 1700, ea a fost distrusa in 1761, de armatele generalului Bukov si rectitorita in ultimii ani, pe vatra celei vechi. Manastirea are hramul "Acoperamantul Maicii Domnului" si 8 calugari. Foarte frumoasa este biserica de lemn a manastirii - cele trei turle amintesc de stilul moldovenesc.
     Mai departe si mai putin cuviosi, pastravi bine crescuti pot fi intalniti inotand, in pastravaria de la Dejani.
abate si calugari . Numeroasele crime si ticalosii genereaza acum intamplari paranormale.



     8. INVATAMANT

     a.    Numar de unitati de invatamant superior si profilul acestora: -
     b.    numar de licee si colegii: -
     c.    numar de scoli primare si gimnaziale: 1
     d.    numar de gradinite: 1
     e.    numar de elevi si de profesori pentru fiecare unitate.

            - scoala: 66 elevi cu 12 cadre didactice
            - gradinite: 43 copii cu 3 cadre didactice



     9. CULTURA
   
     a.    Numar de unitati de cultura (teatre, case de cultura, camine culturale, cinematografe, biblioteci, muzee, sali de expozitie): 1 camin cultural
     b.    Numar de salariati ocupati in unitatile de cultura: nu
     c.    Numar de unitati de cult (biserici, manastiri, case de rugaciune): 2 biserici ( ortodoxa si greco-catolica)



     10. SANATATE

     a.    Numar de unitati medicale si profilul acestora (spitale, policlinici, dispensare, sanatorii, statii de ambulanta, etc.) din care: 1
        - Unitati de stat: 1
        - Unitati private:nu
            b. Numar total de cadre sanitare, din care: 2
                - Medici: 1
                - Asistente: 1
                - Personal de intretinere


     11. TURISM

     a.    Numar de unitati destinate turismului ti capacitatea lor de cazare, din care:
        - Hoteluri:
        - Pensiuni: 6
        - Cabane: 1
        - Vile – nu       
                               
     b. Dotari pentru agrement (schi, patinaj, echitatie, telecabine, etc.)
        -  Partia de schi "Motul Dragusului"
   
     c. Obiective turistice (cetati, monumente istorice, monumente naturale, parcuri si rezervatii, etc.) – Izvorul Parintelui Arsenie Boca
   
     d. Manifestari / evenimente culturale locale: Sarbatoarea Buzduganului, Zilele Dragusului, Ceata de feciori,Targuri de animale,Scoala de vara.

                                                               

     12. INFRASTRUCTURA

     Accesul la reteaua de cai ferate (distanta pana la cea mai apropiata statie sau halta C.F.R.) – 5 km
     Accesul la reteaua de drumuri nationale, judetene, comunale, forestiere: 5 km DN 1; DJ 104A strabate comuna.
     Dotari edilitar – gospodaresti (lungimea retelelor si starea lor tehnica)
        - drumuri nationale - nu, judetene – 13 km, comunale – 15 km, forestiere – 7 km, pe teritoriul administrativ al localitatii
        - reteaua de alimentare cu apa potabila - 9 km
        - reteaua de canalizare – in curs de dezvoltare
        - reteaua de comunicatii (telefon, internet, cablu TV )



    13. STAREA MEDIULUI

    Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei,apei,solului;terenuri degradate depozite de deseuri; rampe ecologice.
    Zona industriala a Or.Victoria este o zona generatoare de poluare atmosferica cu gaze chimice.Toate comunele invecinate au sustinand in numeroase randuri stoparea poluarii atmosferice, dar nu s-au luat masurile necesare.
    Comuna Dragus este membru asociat la proiectul Eco Sistem Victoria pentru managementul integrat al deseurilor.
   


     14. STRATEGIE DE DEZVOLTARE RURALA:

     Dezvoltare rurala:
        - Exploatatii agricole si suprafata cultivata: S.C. Gusutri Com SRL, 300 ha teren agricol
        - Unitati de cercetare si productie: denumirea, profilul, suprafata administrata;

         S.C. Gusutri Com SRL, animale  _ 230 bovine
                                                             - 220 ovine

       - Efective de animale in gospodariile populatiei, pe specii:
                - bovine  - 330 capete
                - porcine  - 680 capete
                - ovine  -  2000 capete
                - cabaline  -  60 capete
                - pasari  - 7000 capete
                - familii de albine  -  70
                -Dezvoltarea durabila a zonei rurale: turism, agroturism


     15. PROIECTE SI PROGRAME DE DEZVOLTARE

     a. Investitii si sursele de finantare

     - in derulare:
     - Dezvoltarea infrastructurii de baza a comunei Dragus, judetul Brasov prin Înfiintarea sistemului centralizat de canalizare, Modernizarea unor strazi si Dezvoltarea serviciilor sociale prin Înfiintarea unui centru social pentru copii si Extinderea si modernizarea Caminului cultural, Dezvoltare rurala FEADR masura 322;
     - Drum comunal DC 76 Dragus – Manastire, fonduri guvernamentale, HG 577;
     - Constructie baza sportiva in comuna Dragus, fonduri  guvernamentale, OG 7;
     - Microhidrocentrala pe Valea Sambetei, asociere cu com. Sambata si o firma privata,
     - Realizarea PUZ-ului si actualizarea PUG-ului, fonduri buget local zona turistica
     - Impadurire 145,4 ha in Asociatia Higiurile Dragus;
     - Centru de informare turistica;FEADR;Masura 313
     - Alimentare cu apa din resurse proprii.

     - in faza de proiect:
     - Muzeu cultural al zonei;
     - Parcuri;
     - Extindere partia de schi.

     b. Oportunitati oferite investitorilor (terenuri, facilitati fiscale, forta de munca calificata existenta, resurse naturale ce pot fi exploatate) – concesionare teren in vederea construirii de pensiuni agroturistice, forta de munca calificata
     c. Proiecte pentru dezvoltarea mediului de afaceri (parcuri industriale, incubatoare de afaceri, etc.)


     16. SEDIUL UNITATII ADMINISTRATIV TERITORIALE

           COMUNA DRAGUS, STR. PRINCIPALA, NR. 42
           TEL. 0268-249.618,  FAX. 0268-249.601
           E-MAIL  primariadragus@yahoo.com